cu intarziere, pentru vizitatorii de pe blog, Craciun Fericit!

Xantipa, dialog apocrif

Dialog filosofic intre doua persoane/personaje care sunt / nu sunt de varsta a 3-a 

Socrate: Ai hranit copiii?

Xantipa: Da.

Socrate: Ai spalat rufele?

Xantipa: Da.

Socrate: Da? Ia sa vad? Arata/mi copaia! Da, e goala. Vai de mine! Unde-i faina?

Xantipa: Nu mai e, mergi si fa ceva!

Socrate: As sculpta, dar nu mai am piatra, am daruit-o pe o lalea.

Xantipa: Mergi la cariera si ia!

Socrate: Imi trebuie o roaba....

Xantipa: Du-te la Alcibiade sa-ti dea!

Socrate: Serios? Ce idee buna! Acum plec, zbor! Ce zici, inainte de a pleca sa ii facem mezinului inca un fratior?

Xantipa: O fata as prefera.

Socrate: Nu se poate. Conform astrelor si experientei mele filosofice, nici o fata nu se poate naste cu o femeie asa de urata! Hai, pa!

Xantipa: Parca tu esti mai frumos! pa.

Uite, asa dragii mosului, imi imaginez eu ca discutau Socrate cu nevasta lui Xantipa, celebra pentru cicaleala si uratenia ei. Asa, ca doi porumbei.

Autor al acestui dialog si totodata tehnoredactor:

spera

p.s. in ceea ce ma priveste pe mine, am observat ca:
1. in perioada sarbatorilor de iarna pana si pamnatul isi arata muschii, mai ales la noi in tara.
2. nu e suficient sa existe pe lume o pisicuta numita Bella, este foarte posibil sa apara in mintea cuiva si o catelusa numita Bella.
3. Octav Bancila imi releva niste miscari naturale surprinzator de frumoase pentru o individa pur fenomenala.

Sunt nevoita sa scriu o scrisoare

sunt nevoita sa scriu o scrisoare

despre o zi oarecare

m-am trezit la 8

am facut cafea

cam anosta, dupa parerea mea

apoi mi s-a facut somn

am vrut ca orice om/animal normal, sa dorm

dar mirosul de cafea persista in mintea mea

chestia asta m-a trezit

si deoarece m-am plictist

m-am apucat de cotrobait

printre pixuri si creioane

in cautare de emoticoane

am gasit niste stampile

care s-au dovedit utile fractiune de secunda

cand am smuls un zambet si vreo doi octeti

de la un poet si de la trei actori razleti

pe care ii am atarnati pe pereti.

La 10 jumate m-am intins putin pe spate si am oftat

apoi m-am imbracat pentru o ceremonie

care a inceput cu un sarut

in mijlocul ei mi-a zburat prin cap

un volum de mitologie, o carte de zoologie si un tratat de regie.

Abia am avut timp sa-mi dau seama ce fac

episcopul mi-a aratat ca mi-ar fi dat si mie o medalie daca as fi facut filosofie

directorul de la banca m-a masurat de sus in jos si mi-a intins o coarda ca sa o transform in arac.

M-am conformat, ce era sa fac?

un mare actor m-a privit cu mirare de la o inaltime de vreo 5-6 picioare

m-au amuzat niste efecte speciale,

in concluzie, nimanui din familia mea nu-i place o prajitura
care nu are aroma de migdale si
daca stau sa ma gandesc,
nici mie.

La final, am sa va spun ce imi doresc sa fac.

- Imi doresc sa vad un film in care o tipa intinde spre mine un crac.

- imi doresc sa pictez un copil in acuarela si nu stiu de unde sa incep si cat de mare sa-l fac

- imi doresc sa ascult elevii asa cum n-am putut niciodata s-o fac.

Cred ca am sa incep prin a ma uita la film.
pa.

spera

p. s.
1. la ce stare proasta am, in loc de Craciun, simt ca a venit vara
2. iar in ceea ce priveste relatia cu strugurii nu exista decat doua solutii: ori/ ori.
in traducere libera: ori te turteste el pe tine, ori il turtesti tu pe el si aici ma refer la relatia:
 - strugure - apa chioara. 
.

expresii din care rezulta relatia creier - burta:

Iuri Gagarin si satelitul Sputnik 

1. nu ma mai bate la cap, spuse oul catre furculita.
2. nu-mi mai freca creierii, spuse nuca  mixerului pus pe 3.
3. unde nu-i cap, vai de picioare, spuse raza de luna umbrita de soare.
4. unde nu-i ras, nu-i nici pisica de mare.
5. unde nu-i pic-nic nu-i nici iogurta.
6. unde nu-i aluna, nu-i nici veverita care in labute sa o tina.
7. unde nu-i kant, nu-i nici farfuridi.
8. unde nu-i jules verne, nu-i nici melier.
9. unde nu-s taverne, nu e nici oier.

gluma meteor - a -3- a

intr-o zi, colegul meu

cu care impart

acelasi apartament

a venit spre mine, cum vine mereu, cu mers ondulat

cu guler lasat

cu zimbet abia

cu glas de catifea

si mi-a spus (putin de sus):

-stii ca eu sunt in zodia pestilor? Spune, stii?

- Da, am gandit, dar nu i-am spus.

-Vreau sa stii

ca incepand de azi pentru tine eu sunt leu!

Si cand a cascat o data

fir cu fir coama bogata

s-a umplut de diamante si de frunze si de pene

foarte foarte

amuzante.

cum am ramas fara un ban

2. 

A doua situatie glumeata

a fost intr-o zi la piata

luasem banii, si cum anii nu-mi erau prea multi in spate

n-am stiut ca nu se poate

sa pui leafa intr-o parte

si hotul de cealalta parte.

Astfel, mana hotului din piata

a aflat unde-i chenzina

fix cand trebuia

platita margarina.

(Eu zic ca vanzatorul l-a vazut

dar de frica sau uimire

nu mi-a spus

sa nu-l iau pe el pe sus).

am plecat cam suparata

sa caut legea imbracata

politistul era bun,

n-a fugit, n-a zbierat,

n-a armat nici un tun

doar mi-a zis : cauta-l, ia-l, vino cu el,

cere-i si un buletin

si-l inchid pe golanel!!!

Asta e. Aveam sa-nvat

ca nu-i bine sa te pui

cu ordinea care nu-i. 

Inca una ar mai fi, e prea mult pentru o zi?

importanta glumelor pentru viata

1.

Sa spui glume zi de zi te poate trasforma intr-un tip foarte enervant

sau te poate obosi

dar eu am sa va povestesc cum trei glume viata mi-au salvat.

ca sa fie inlaturat

orice dubiu

glumele ori le-am visat,

ori au fost la dublu.

Prima gluma cruciala s-a petrecut pe cand eram la scoala.

Intr-o zi, directorul m-a anuntat

ca vrea sa stea

la o ora de-a mea.

Eu am intrat in clasa,

copiii au tremurat,

directorul s-a asezat

intr-un loc mai indepartat.

eu am predat,

am ascultat

toata ora la catedra jos am stat.

la sfarsit, directorul mi-a reprosat

ca a fost foarte debusolat.

nici o guma?

Nici un rictus?

nici un slip?

Asa e cand esti angajat la stat (a gandit)

si apoi si-a infiintat

un colegiu la privat (Unde si eu am lucrat).

Si- ntr-o zi, cand anume, nu pot sa va spun exact,

am indraznit, cu cati bani am castigat,
la inspectii sa ma plimb printre copii.

azi la scoala

azi la scoala m-am confruntat cu niste chestii.
mai intai m-am confruntat cu ideea de negru care era atarnata de niste cercei. fiind negri, nu erau grei, ci usurei, uite asa:      .         .
apoi m-am confruntat cu ideea de grena, care in combinatie cu mine se simtea naspa, am uitat sa va spun ca eu eram ideea de albastru gri.
apoi m-am confruntat cu ideea de verde care m-a placut, s-a amuzat, s-a ridicat si a plecat in treaba ei, undeva pe campii.
cel mai complicat a fost sa relationez cu bejul si cu manejul.
dar a trecut si am ramas tot eu, albastru-gri.
cand eram pe picior de plecare, am fost mirata sa am insotitoare un negru sport-elegant.
din vorba in vorba am fost amandoua  surprinse ca avem in comun ceva traumatizant. dar dialogul nostru a fost destul de animat. candva il vom relua pentru detalii picante si culminante.
ne-am despartit, eu din nerabdare am renuntat la insotitoare.
dar ce mirare? negrul sport era pe directia optima si daca l-as fi urmat ar fi fost mai usor. asa, a trebuit sa apelez un condor.
in concluzie, va spun ca am de gand in continuare sa desenez, sa pictez si sa decupez.
conform teoriei maestrilor din Olanda, negrul in combinatie cu albastr-gri e cool. da o culoare de vidra, iar cum eu sunt de la mare, nici de soare nu-s satul.
am si eu o intrebare: cum pot fluturii sa zboare fara aripi la picioare?

draft

incerc sa conturez ceva. deocamdata e un draft. cand am sa termin de recitit piesa, am sa mai completez.

Relatia dintre doua personaje dintr-un text dramatic studiat

Farfuridi si Branzovenescu, dintr-O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale

Am sa scriu despre relatia dintre aceste doua personaje deoarece:

1. desi au nume care trimit la mancare, nici o replica de-a lor din piesa nu are legatura cu mancarea.
2. Sunt personaje complementare.
3. Sunt personaje imaginare, pe nimeni nu ar putea sa-l cheme Farfuridi si nici Branzovenescu. Tipatescu, Trahanache, Pristanda sunt nume care ar putea fi ale unor persoane reale, dar Farfuridi si Branzovenescu nu.
4. Sunt prieteni foarte buni, sunt prietenii lui Zaharia Trahanache. 

Caracterizarea lui Farfuridi

            Farfuridi este un barbat intre doua varste, candidatul pe care Trahanache il prefera si il sustine pentru postul de prefect. Branzovenescu este prietenul si colegul sau de partid, de la Colegiul II.

Exista, deci, trei candidati pentru postul de prefect:

        1. Tipatescu, amantul Zoei, sotia lui Trahanache, pe care Trahanache il considera cam aprig pentru postul de prefect, ceea ce este adevarat, deoarece cand are nervi, Tipatescu sare la bataie.

        2. Farfuridi, pe care il prefera si incurajeaza.

        3. Catavencu, nesustinut de Trahanache, dar care are o strategie de a-l inlatura pe Tipatescu prin santaj amoros.

        4. Din lupta intre cei trei candidati, castiga al patrulea, Agamita Dandanache, trimis de Bucuresti.

Sa revenim la Farfuridi.

Personajul Farfuridi este:

1. filosofic si istoric. Filosofic, deoarece isi bazeaza discursul pe precizarea si repetarea ideilor importante dintr-un discurs, pe identificarea cauzelor, mai ales a celor prime, aplicand metoda regresiei. Istoric, deoarece cunoaste evenimentele importate din istoria romanilor, mai ales de pe parcursul sec. 19, de la 1821 pina la 1883, si le poate explica. Face apel la mari personalitati istorice de exemplu, Stefan cel Mare, ca model de curaj si probitate.
   Farfuridi este curajos. Afland despre intentia lui Catavencu de a obtine candidatura prin santaj, scrie o scrisoare la Bucuresti prin care il incrimineaza. Scrisoarea va avea un efect definitoriu, deoarece va schimba radical rezultatul alegerilor, care, in loc sa fie alegeri locale devin impuneri centrale. Ceea ce este curios este faptul ca odata cu picarea lui Catavencu, pica si sansa lui insusi de a fi prefect. Oare Farfuridi sa nu isi fi dat seama ca el este contracandidatul lui Catavencu?
2. Farfuridi este ilogic. Toate frazele sale sunt erori de rationare, ce incalca in mod flagrant principiile gandirii logice, identitatea, noncontradictia, tertul exclus, ratiunea suficienta.
3. Desi felul in care isi portioneaza timpul zilei ne duce cu gandul la marele filosof german Immanuel Kant, mort la 1804, totusi Farfuridi este departe de a fi un filosof . Este insa un personaj simpatic, timid, comic si care fara sa vrea, fara sa stie, schimba mersul istoriei alegerilor.

Caracterizarea lui Branzovenescu

        Spre deosebire de Farfuridi, care are totusi un discurs, asa gaunos si scartait, Branzovenescu nu prea vorbeste. Aflam ca el il sustine pe Farfuridi, nu il constrazice, il incurajeaza, dar este dublul sau?

Relatia dintre Farfuridi si Branzovenescu.

         Relatia dintre Farfuridi si Branzovenescu este usor de identificat, daca ne gandim la numele lor. In mod normal, Branzovenescu ar trebui sa se sprijine de pe Farfuridi.

Farfuridi fara Branzovenescu inseamna saracie, Branzovenescu fara Farfuridi inseamna sa mananci cu mana goala, adica lacomie, lipsa de masura, neinfranare.

Aflam din piesa ca un barbat care isi inzestreza familia, nu mai poate fi votant. Ca sa votezi, trebuie sa fii suficient de bogat. 

Completarea o aduce, credem noi, Vasile Alecsandri cu acel furculision al cucoanei Chirita in vizita la Iasi.

repet. acestea sunt doar niste idei, pe marginea relecturarii unei parti din text. am sa revin cu adaugiri. 

ciuperci

pe lună cresc ciuperci, ciuperci de lună.
poţi să i le vezi aşteptării pe mână.
ciuperci de octombrie, gri, ciuperci cu pălării, ciuperci cu mitocondrii, ciuperci pentru fobii, ciuperci de pus în  folii,
în sfârşit, ciuperci de lună, ştie toată lumea cum sunt, sunt gri cum am scris în versul trei şi am să le desenez într -o zi, sper, până la sfârşitul toamnei.

poezie despre lună

photo by my

azi am sa scriu o poezie. nu am nici cea mai vaga sursa de inspiratie. am fost la scoala, am avut trei ore. filosofie, logica, filosofie. la ultima m-am aruncat in dramaturgie, la a doua am mediat un conflict intre mai multe persoane aflate intr-o confuzie sala de clasa- zona rurala, iar la prima...a, da, cu prima trebuia sa incep. Cosmina s-a impacat cu Ionut sau Alexandru. Ana N. a constientizat ca exista si alte locuri de vizitat prin scoala decat propria banca, cu insucces. iar in cancelarie a fost o atmosfera de tip lacustra. colegul meu era adancit in niste pagini pline. as fi vrut sa ma insoteasca la inspectorat, dar cand l-am intrebat, vocea mi- a sunat strident si excesiv de accelerat si chestia asta m-a enervat si m-am bucurat intr un fel ca mai avea ore si nu a venit.

poezie despre lună

această lună în această seară
ştie ca in faţa ei este un pom si se ascunde, as putea spune se oculteaza.
această lună nu este o lună banală, în frunzişul umbros ea e luminoasă ca o stea polară.
eu ştiu că nu e o stea.
în primul rand e mai mare şi mai pufoasă, în al doilea rând e mai aproape şi în al treilea rând e mai la stânga şi nu chiar deasupra.

acestă lună a fost aruncată ca dintr-un vârf de săgeată exact când treceam eu pe drum.
în spatele meu sunt trei stele, prin iarbă se plimbă feline uşurele, iar cerul e gri ca-ntr-un cântec bun.

a venit toamna

Ce mai este nou prin lumea mea

măceş din cartier

Astăzi, după ce am ieşit de la ora de la clasa a XII a, am constatat că am strecurat printre versurile cu care am lucrat un text. Îmi era necunoscut atât subiectul, cât şi contextul în care acest text mi s-a adăugat. Cert este că în el apărea atât numele unui poet rus cât şi al unui înflăcărat luceafăr apus. Ambii tratau o temă străina mie în viaţa reală, cunoscută aşa şi aşa din orele de română de la şcoală, şi anume tema ţăranului român care s-a dus la oraş şi apoi s-a hotărât să nu mai stea la oraş. Despre acest subiect trata poetul despre care v-am spus că a apus.

Celălalt poet, rusul, scria după cum mi se pare, în cunoştiinţă de cauză despre suferinţă, sudoare şi umilinţa plină de răbdare a acelora care seamănă pe ogoare. În sfârşit, m-a nedumerit, cum vă spuneam, faptul că acest text a apărut printre nişte hârtii de ale mele şi nu-mi aminteam eu să- l fi pus.

Acum, că am realizat o introducere să trec la un fapt mai relevant.

Am să scriu câteva rânduri despre ieri şi azi în opinia mea.

          În opinia mea, ieri când te întâlneai cu un cunoscut din adolescenţa ta, îl intrebai ce mai face nenea Ion sau tanti Tanţa. Azi, când te întalneşti cu un cunoscut din tinereţea ta îl intrebi care e treaba cu gaura din stratul de ozon şi dacă se mai ştie ceva de ea, s-a umplut sau s-a dus altundeva, spre alaska sau spre sahara. Şi dacă nu s-a dus ea singură de la noi din ţară, poate e bine să ne ducem noi spre ea afară din ţară.

În concluzie, este o diferenţă între ieri şi azi, deoarece, dacă ieri, când un om vedea lumina la un stâlp pe stradă aprinsă îşi amintea că a pierdut ceva pe undeva şi se ducea sub felinar si o caută. ( Si aici mă refer mai ales la organele de ordine), azi, dacă un om vede o lumină pe undeva, crede că trebuie să îşi parcheze acolo maşina. Aşa mi-am parcat eu  maşina azi pe pervaz şi îmi cer scuze colegilor dacă am lăsat din greşeală pe undeva vreo brichetă sau vreo bucată de macaz.

despre filmul Tusea si Junghiul

lac din zona periferica a orasului, unde locuieste mama

filmul Tusea si junghiul reflecta foarte bine mentalitatea taranului roman si eu as propune sa se studieze in loc de Ion al lui rebreanu acest film la scoala, mai ales ca la bacalaureatul din acest an s-a dat despre rolul activitatilor extrascolare in educatia cinematografica. parerea mea este ca in loc sa se studieze morometii si moara cu noroc si Alexandru lapusneanu, mai bine s-ar viziona Tusea si junghiul si Pamanteanul lui Preda, dupa ce s-ar cenzura de catre consiliul profesoral al clasei scena cu olga tudorache goala si scena cu violul, care nu trebuie aratat copiilor si nici nu trebuie predat, asa cum se face acum, cand se studiaza romanul ion care prezinta conditia taranului roman in loc sa prezinte conditia romanului de la sat si conditia romanului de la stat.
romanul de la sat mai are o sansa sa fie citit atunci cand taranul roman este obosit, cum ar fi dupa cosit, dupa treierat sau dupa pasunat.
romanul de la stat nu mai are nici o sansa sa fie citit deoarece el s-a transformat in romulanul de la stat. de aceea unii prefera sa citeasca doar romanul, iar altii sa vada doar filmul. eu cred ca ar trebui coroborate cele doua, astfel incat sa se obtina o programa noua.

despre filmul Elephant

molid din preajma scolii mele

parerea mea este ca filmul Elephant a fost construit pe structura parabolei fiului risipitor deoarece atat in incipit cat si in final cei doi, tatal si fiul au o discutie foarte importanta despre relatia dintre ei. Tot ceea ce este intermediar acestei relatii, adica subiectul, eroii secundari si intriga ne conduc incet, dramatic si sigur catre regasirea celor doi. din acest punct de vedere filmul Elephant este un film perfect, asa cum este perfecta Critica Ratiunii Pure. alaturi am sa atasez un filmulet facut de mine asta primavara in speranta ca dupa primavara vine si vara.

desen